De milioane de ani, soarele este cel mai important furnizor de căldură al Pământului. Fără soare, viața pe pământ nu ar exista. Materiile prime energetice de tip fosil, cum ar fi cărbunii, petrolul sau gazele naturale, nu sunt nimic altceva decât energie solară ce datează din alte ere geologice ale Pământului și reprezintă ,combustibilul economiei din zilele noastre aceste materii prime înlesnesc, asigură și ridică nivelul nostru de trai. Este lesne de înțeles faptul că anumite părți ale umanității nu au avut pană acum decât o contribuție minoră în ceea ce privește standardul nostru de viață. Aici se face referire în special la China și India, țări în care locuiește aproape jumătate din populația globului pământesc. Creșterea economică imensă a acestor țări, precum și necesarul de energie destul de mare, neschimbat, ba chiar in creșterea ai țărilor industrializate duc la mărirea „foametei energetice” a oamenilor.
Cert este că rezervele energetice apărute în decursul a milioane de ani se vor consuma într-un timp mult mai scurt: resursele energetice de tip fosil sunt limitate sau — altfel spus—trebuie înlocuite în timp util prin alternative. Cât timp vor mai fi disponibile aceste resurse e discutabil și imprevizibil;, căci dimensiunile unui rezervor depind de mai mulți factori care se schimbă dinamic, cum ar fi explorarea unor noi zăcăminte, inovațiile tehnologice, nivelul prețurilor, condițiile politice, schimbări ale comportamentului consumatorilor ş.a.m.d. Consensul la care au ajuns totuși oamenii de știință este acela că în viitorul apropiat se va depăși așa-numitul „Peak-Oil”, adică punctul la care jumătate din rezervele de petrol existente sunt epuizate. Unii sunt chiar de părere că acest lucru s-ar fi întâmplat deja. Creșterea prețului petrolului din ultimii ani și, ca urmare, creșterea preturilor tuturor celorlalte resurse fosile, confirmă această teorie. Reducerea considerabilă a materiilor prime este valabilă și pentru uraniu — și, deci, pentru utilizarea energiei atomice precum si pentru alte materii prime ale Pământului, cum ar fi minereurile feroase, apa, pământul fertil etc.
Mai mult decât atât, zăcămintele de combustibil fosil se găsesc concentrate în anumite zone ale Pământului, de obicei în regiuni instabile din punct de vedere politic sau neconforme cu normele occidentale. Reducerea dependențelor, în primul rând a asigurări furnizării, se află, de aceea, în centrul atenției și a devenit în ultimii ani una dintre cauzele principale a conflictelor politice şi militare.
Efectul de seră
În cadrul discuțiilor publice legate de utilizarea energiei solare apare tot mai des termenul de „efect de seră”, termen explicat mai pe larg în cele de mai jos.
Atmosfera Pământului se comportă asemănător unei sere sau unei mașini încălzite de soare. Radiațiile solare trec prin atmosferă (aceasta corespunde geamului serei) și ajung pe suprafața Pământului (aceasta corespunde solului serei), pe care o încălzesc. Faptul că această căldură nu ajunge înapoi în atmosferă afectează în primul rând dioxidul de carbon. Astfel (concentrația de CO2 din atmosferă este de 370 ppm — fig. 1.7), fără dioxid de carbon, temperatura medie a Pământului ar ajunge de fa +15°C la -15°C. Creșterea cantității de CO2 duce la o creșterea a temperaturii Pământului, ceea ce duce la deteriorarea echilibrului obținut de-a lungul) a milioane de ani, Erele glaciare au reprezentat şi ele asemenea dezechilibre; cu toate acestea, creșterea cantității de CO2 nu se datorează unor fenomene naturale, ci activităților umane —in principal prin arderea masivă a combustibililor fosili. Cauzele acestui efect de seră antropogen (cauzat de oameni) asupra schimbărilor climatice sunt încă destul de controversate printre cercetători. Se așteaptă însă cu siguranță o creștere a nivelului mărilor şi oceanelor, unde cifrele diferă de la centimetri la metri, precum și schimbări climatice drastice cum ar fi furtuni devastatoare tot mai dese, perioade de secetă, inundații și alte anomalii.
Situația se va înrăutăți prin poluarea continuă a mediului înconjurător, cauzată în principal de emisiile de gaze, care ajung în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Demn de amintit, printre efectele negative asupra balanței ecologice a planetei noastre, ar fi efectul de seră. Creșterea semnificativă a catastrofelor naturale și apariția fenomenelor meteorologice neobișnuite, cum ar fi de exemplu veri neobișnuit de calde, ierni blânde, uragane, ploi abundente ne dau de înțeles un singur lucru: trebuie să luăm măsuri urgent.
Există două soluții:
- Reducerea consumului de energie și
- Utilizarea de surse energetice alternative.
Ambele soluții trebuie puse în aplicare în paralel.
Reducerea consumului de energie se referă în principal la tarile bogate, industrializate, căci majoritatea umanității nu se bucură de „binecuvântările” unui consum de energie ridicat sau de un standard de viată ridicat, ca să nu mai vorbim
de posibilități de comunicare nelimitate și de mobilitate. 17% din populația globului pământesc care trăiește in țări membre ale OECD1 țări industriale așadar avea în 2004 un consum total de energie primară de aprox. 54%. Mai mult de o cincime din populația lumi; nu are acces la Din cauza faptului că multe dintre țările în curs de dezvoltare cu un consum încă redus de energie se orientează după modelul țărilor industriale, este de datoria țărilor industriale să arate cum să se economisească și să se utilizeze energia în mod rațional prin introducerea unor aparate și metode eficiente și cum să se atingă un standard ridicat de viață printr-un consum minim de energie.
Din acest punct de vedere, Germania este un exemplu „,relativ” bun — cu un nivel de bunăstare aproape egal, consumul de energie este mai mic decât al SUA. Primii și cei mai importanți pași au fost deja făcuți nu ne mai rămâne decât să punem în aplicare și cea de-a doua soluție.
În afară de economisirile drastice trebuie ca necesarul de energie să fie asigurat cât mai repede din surse de energie regenerabilă. Sursele de energie regenerabilă sunt acele surse care se reînnoiesc continuu și care, conform unităților de măsură umane, sunt nelimitate. Din această categorie fac parte mișcările planetelor, geotermia (căldură a pământului obținută prin procese de dezintegrare în interiorul acestuia) și — de departe cea mai importantă — radiația solară, adică energia soarelui.
Lucrurile devin cu atât mai simple cu cât ne gândim la această comparație de cifre astronomice: energia solară care încălzește Pământul este de 11.000 de ori mai mare decât necesarul mondial de energie al întregii umanități. Astfel, necesarul de energie ar putea fi în întregime acoperit de energia solară dacă radiațiile solare ar fi utilizate pe o suprafață a Pământului de 0,13% cu un grad de eficientă de 5%. Altfel spus: în mai puțin de o jumătate de oră, soarele emite radiații cât să acopere necesarul anual de energie al întregii umanități .
Alimentarea cu energie solară este, din punctul de vedere al problemelor deja amintite, indispensabilă pe termen lung. În principiu, sisteme de alimentare cu energie solară pot fi puse în practică și fără a ne întoarce în ,,epoca de piatră”.
Leave a Reply