La inceputul anilor  ”80 multi producatori au renuntat la ideea de instalatii solare pentru ca o considerau a fi o tehnica defectuoasă cu care nu voiau să aiba nimic de a face. Ba mai mult decat atât, era considerata o tehnica inutila si neeconomică. După catastrofa atomică de la Cernobîl din aprilie 1986, pana tarziu in anii ’80 panourile solare au castigat din nou teren. Producătorii ramasi in domeniu şi intreprinderile meşteşugăreşti stiau acum ce au de fcaut din experimentele deja realizate; de atunci s-a atins un anumit grad de maturitate al pietei, ce se poate masura pe baza unor valori in crestere.

Datorita faptului ca tot mai multe instalatii solare sunt azi in uz, au crescut si mijloacele financiare pentru dezvoltarea lor. Scopul inovatiilor este crearea unor sisteme cât mai simple, rentabile ca pret şi, în acelaşi timp, menţinerea eficienţei şi creşterea nivelului de confort, Concret, viitorul tehnologiei colectoarelor solare inseamnă:

• îmbunătăţirea fiecarei componente, tinându-se cont de un raport preţi-calitate cât mai bun, inclusiv montarea de materiale noi;
• imbunătăţirea tehnologiei sistemului cu privire la simplificările viitoare, cum ar fi instalarea pe loc sau asamblarea reciprocă a componentelor;
• unităţi confortabile, uşor de utilizat (unităţi inteligente), precum şi imbunătăţirea pompelor pentru sporirea gradului de eficienţă a sistemului;
• reducerea costurilor printr-un proces de producţie mai raţional.

Tendinta este de a creste numarul de instalatii solare montate cu rol complementar de încălzire, precum şi de creştere a dimensiunilor instalaţiilor. Căndva în viitor nu va mai fi vorba despre „incălzire fosilă susţinută solar”, ci despre „încălzire solară sustinută fosil” sau, mai degrabă „incălzire solară susţinută pe bază de biomasă”.

Între timp, există foarte multe rezultate practice care pot fi descrise ca fiind case cu un consum redus de energie, aşa-nurnite, „case pasive”. Mai mult decât atât, există deja chiar case cu încălzire 0 sau case cu câştig de energie (case cu plus de energie).

Chiar daca aceste case sunt inca dedicate domeniului de cercetare, si sunt mai scumpe, ne putem da seama ca in viitor, cazul acestui tip de cladiri, încălzirea va fi doar un „deşeu” al incalzirii apei menajere – rapoartele vor fi, aşadar, inversate faţă de realitatea zilelor noastre. Tendinţele de acest gen necesită concepte inovatoare şi prezintă, pe de altă parte, un potenţial ridicat de dezvoltare al tehnologiei solare.

Piaţa din Germania este cel mai mare punct de desfacere din Europa. După pătrunderea masivă pe piaţă în anul 2000, până în 2005 s-au instalat colectoare cu o suprafaţă echivalentă a 950.000 m2, ceea ce corespunde instalarii a cca. 100.000 de sisteme solare. Procentul instalatiilor solare complementare încălzirii se afla în 2006 la aprox. 40%. Domeniul a cunoscut aşadar o creştere anuală medie de aproximativ 18% in ultimii 15 ani. Cu o suprafaţă de peste 6,7 milioane m² (la sfârşitul lui 2005), Germania este ţara din Europa cu cea mai mare suprafaţă de colectoare solare. Totuşi, suprafaţa de 50m2/1000 de locuitori, arată faptul că Germania se află încă în urmă faţă de ţări precum Grecia sau Austria cu 250 m2/1000 de locuitori sau în urmă chiar faţă de Cipru, cu 480 m2 la 1000 de locuitori. La sfărşitul lui 2005, suprafaţa totală a colectorilor solari din UE era de aprox. 16 milloane m2 (cca. 11,2 mil kW,cu o rată de creştere a tuturor tarilor membre UE de 26%. La mivel mondial, la sfarsitul anului 2004 erau instalate aprox. 100 GW corespunzând la 70.000 mil. m2, la o rată de creştere de 15% şi de aproape 10 ori mai mare decât creşterea economică la nivel mondial. Cea mai mare piaţă economică este China, cu o cotă de 44% din piaţa mondială.

Între timp s-au dezvoltat si asociatiile mestesugarersti. După vreme indelungata în care tehnologiei solare nu i s-a acordat o atentie deosebită, acum s-a recunoscut potenţialul acestui tip de energie şi, cu siguranţă, se va înregistra o implicare mai mare pentru extinderea sa. Tema ,,energiei solare” este deja parte componentă din programele de studiu pentru ingineri şi electricieni, astfel încât tehnologia solară pentru meşteşugari nu va fi in viitor decât ceva perfect normal. Aceste cifre par atât de impresionante, iar cantitatea de energie solară produsă reprezintă cca. 5% din cadrul consumului de energie.

Cu toate acestea, o acoperire a necesarului de energie ar putea fi asigurată în totalitate de energia solară. Numai 8% din instalatiile termice montare în 2005 sunt racordate la instalaţii solare. Necesarul şi potenţialul sunt aşadar incă destul de ridicate.

Asociatia europeana a industriei solare European Solar Industry Federation în strânsă colaborare cu „Asociaţia Federală Germană pentru Econamie Solară (BSW)” şi cu „Agenţia Europeană pentru Centrele de Energie Regenerabilă (EUREC)’ au Infiinţat în anul 2006 „Platforma Europeană pentru Tehnologia Solară şi Termică (ESTTP). Cercetătoril au dezvoltat astfel o aşa-numită „viziune europeană pentru energia termo-solară 2030″, al cărei scop este ca până în anul 2030 să asigure 50% din necesarul european pentru minimul de temperatură (până la 250°C). Un alt scop al acestui proiect este de a implementa un sistem în care casele cu panouri solare să reprezinte standardul, iar apa caldă şi încălzirea să fie în totalitate asigurate de sistemele solare. Aceasta corespunde unei suprafeţe de colectare de 200 GW sau 140.000 milioane de m2, adică o suprafaţă de cca. 10.000 de ori mai mare decât cea de astăzi. O strategie de acest fel nu se poate implementa fără directive politice şi strategii de finanţare.

Deocamdată, există o directivă europeană referitoare la încălzire şi răcire pe baza energiilor regenerabile, având scopul de a acoperi în acest fel până în 2020 minim 25% din necesarul de căldură şi răcire. Finanţarea s-ar putea realiza independent de fondurile din partea statului, strategie care in trecut a determinat apariţia situatiilor de „stop and go”, lucru care deseori a avut consecinţe grave pentru producători. Nu este de neglijat însă nici un sistem de creditare, cum există de ceva timp in Franţa, unde instalatiile solare nu au TVA sau sunt scutite de impozite, sau o lege prin care instalatiile solare să fie obligatorii, aşa cum este cazul Spaniei sau Israelului. Deşi aceste scopuri par a fi utopice, nu sunt de nerealizat, căci scenariile pleacă de la o bază realistă. Punerea în practică depindeInsă şi de deciziile politice, de cercetare şi dezvoltare pe baza unor iniţiative diversificate şi indrăzneţe. Oricum ar fi este vorba despre mentinerea conditiei noastre de viata.