Verificari in functie de norme

Diferite institute de testare recunoscute realizează verificări conform normelor în vigoare pentru a putea aprecia calitatea colectorilor şi pentru a-i putea compara între ei.

Ca urmare a procesului de europenizare, există atât pentru instalaţiile solare cât şi elementele lor componente anumite norme valabile la nivel european. Norrna în vigoare pentru colectorii solari este DIN EN 12975 DIN = (lb. germ.)

Deutsches Institut fur Normung = Institutul Gerrnan de Standardizare. DIN EN este o abreviere care face referire la normele lnstitutului German de Standardizare valabile la nivel european.

Prima parte conţine inforrnaţii generale, cum ar fi detalii despre durabilitate şi fezabilitate, despre realizarea verificărjlor, despre siguranţă, marcare, documentaţie, precum şi despre verificările conforme. Partea a doua descrie pe larg procesul de verificare, Astfel, se fac verificări ale presiunii interne a elementului absorbant, ale rezistenţei la temperaturi ridicate, ale schimbărilor bruşte de temperatură, a apei fluviale care pătrunde inăuntrul colectorului, verificări ale rezistenţei la ingheţ, ale sarcinilor mecanice, precum şi verificări ale puterii termice în general.

Rezultatele testului de capacitate sunt valorile colectorului notate cu       N0, U1 şi U2. Înainte, gradul de eficienţă a colectorului se calcula în funcţie de ecuaţia mai sus. Intrucat utilizatorul este interesat mai degrabă de capacitatea colectorului WK decât de gradul de eficienţă, norma actualizată a DIN EN 12975 din 2006 prezintă aceasta sub forma unei curbe de randament, ce se poate calcula din următoarea ecuaţie:

Wk= WN•A= E•A• n

= E • A (a • t — U1 • x— U2 • E •  x²).

Curba de randament se calculează pentru o radiaţie de 1000 W/m², astfel încât cea mai mare capacitate poate fi determinată din ecuaţia:

Wpeak =E•A•a•T

Pe lângă acestea, trebuie să se ia în considerare şi suprafaţa. Există suprafaţa brută, de deschidere şi suprafata elementului absorbant. Măsurătorile exterioare sunt definite ca fiind suprafaţa brută, iar cele ale învelişului transparent cum sunt cele ale suprafeţei de deschidere şi suprafaţa netă a elementului absorbant sunt echivalente cu suprafata elementului absorbant. Conform normelor, suprafaţa de deschidere este suprafata la care se face referire în general.

Verificărilor li se adaugă stabilirea temperaturii de stagnare, a capacităţii termice, precum şi factorul de corectura al unghiuluI de incidenţă (IAM = Incident Angle Modifier). Acesta din urmă arată procentul de scădere a radiatiei soiare. dacă unghiul de incidenţă este de 50°. Această valoare Km reprezintă de obicei peste 90%, adică se pierde prin reflexie o cantitate de radiatie solară mai mică de 10%.

In afară de norma EN există şi norme Internaţionale conform ISO (International Standard Organisation). Unele dintre aceste norme nu se deosebesc de normele EN, altele nu joacă niciun rol în Europa. Cele mai multe colectoare care se gasesc pe piaţa din Germania sunt verificate după normele EN anterior menţionate. Producătorii indică de cele mai multe ori în fişele tehnice valorile mai sus amintite, respectiv chiar valorile randamentului coiectorului in cauză, astfel încât colectorii pot fi uşor cornparaţi între ei.

Randamentul energetic ai colectoarelor

Colectorii pot fi acum comparaţi între ei pe baza valorilor orientative ale acestora. Totuşi, aceste valorI sunt în special pentru laici — foarte abstracte. MuIt mai clară ar fi o comparaţie dintre randamentele energetIce ale colectorilor. Randamentul energetic al unui colector depinde de mai mulţi factori. In afară de cantitatea de radiaţii din zona respectivă, trebuie să se ia în considerare şi orientarea şi gradul de înclinare a colectorului, condiţiile de funcţionare ale acestuia (temperaturile), precum şi caracteristicile colectorului. Luând în considerare toate aceste valori, diferitele institute de verificare caIculează randamentul energetic al colectorilor. Pe baza simuIărilor efectuate cu ajutorul calculatoarelor se pot obţIne condiţii asemănătoare cu realitatea.

În Germania s-a ajuns la un consens între toate instituţiile de testare— consens iniţiat de indicaţiile Ministerului Economiei Republicii Federale — că la testarea colectorului să se realizeze şi estimări ale câştigului colectoarelor. Aceste estimări se bazează pe calcularea câştigului anual al colectorului unei instalaţii bine definite destinata incălzirii apei menajere, dimensionată pentru o gospodărie cu 4 persoane, identică pentru toate colectoarele. În cazul în care se produce solar 40% din cantitatea de apă caldă necesară (procentul instalaţiei solare faţă de totaIul necesarului de energie), se obţine randamentul unui colector din regiunea Wurzburg, pe exemplu finanţarea prin programul „Blauer Engel” este valabil randamentul minim necesar de 525 kWh/ (m²*a), acesta fiind însă foarte mare. În acest caz este vorba despre un randament obţinut in conditii ideale, ce nu poate fi obţinut în practică. Deoarece pentru toate colectoarele calculele se realizează în cadrul aceloraşi condiţii, se poate realiza totuşi o comparaţie destul de bună a colectoarelor între ele.

Etichete şi indicatori de calitate

In ultimii ani etichetele şi indicatorii de calitate s-au îmbunătătit, lucru care pentru utilizator nu inseamnă însă nimic altceva decât ingreunarea claritătii asupra siguranţei calitătii. Chiar şi pentru specialişti este dificil să işi păstreze privirea de ansamblu. Cu toate acestea, joacă un rol important atunci când finanţarea este condiţionată de ele. În paragrafele următoare se oferă o privire de ansamblu referitoare la etichetele şi indicatarii de calitate.

  • Indicatorii CE

Semnul european binecunoscut CE, ce înseamnă în general confirmarea respectării tuturor cerinţelor de securitate şi sănătate, are rolul de         asigura pe consumator că produsul este sigur şi că nu dăunează sănătăţii, În principiu, acest semn este obligatoriu pentru toate produsele, iar producătorul poate fi tras la răspundere dacă nu respectă toate normele şi indicaţiile referitoare la produsul său. Pentru colectori şi instalaţii solare nu există încă indicaţii specifice. Cu toate acestea, se respectă, cel mai probabil, normele europene.

  • Ingerul albastru

„Ingeru) albastru” este un indicator foarte cunoscut şi des luat în considerare de către consumator. Acest indicator face referire în principiu la gradul ecologic al unui produs. Din 1992 se foloseşte şi pentru colectorii solari. indicaţiile conţin informaţil despre ecologismul materialelor folosite în fabricare (agent termic, materiale izolatoare, învelişul elementului absorbant) şi despre posibilitatea de reciclare, respectiv de obligativitatea firmelor producătoare de a prelua produsele fabricate şi de a le recicla. Se mai găsesc şi informaţii referitoare la cerinţele de calitate conform DIN EN 12975, precum şi la valorile minime ale randamentului anual al colectorului. In momentul de faţă se discută dacă randamentul colectorului ar trebui înlocuit cu timpul de amortizare, adică după câte luni de zile colectorul produce atâta energie cât cea folosită pentru producţia sa. Limita superioară este reprezentată de 10 luni de zile. Făcând abstracţie de faptul că această perioadă este una foarte scurtă, „îngerul albastru” este „per se” un simbol al produselor ecologice. Mai bine ar fi fost dacă îngerul albastru ar fi fost simbolul unor instalaţii complete de incălzre. Astfel, un sistem de încălzire cuplat la o instalaţie solară ar primi automat inscripţia „Ingerul albastru”.

  • Certificatul solar

„Certificatul” în general este recunoscut la nivel european ca simbol pentru calitatea produselor şi ar trebui să înlocuiască etichetele naţionare pe termen mediu sau lung. Acesta îi ajută pe producători să îşi comercializeze produsele la nivel european, procesul fiind mai puţin costisitor decât dacă fiecare ţară ar primi alt certificat. Susţinut de Federaţia Europeană pentru lndustrie Termo-Solară ESTIF, din 2003 există un „certificat solar” şi pentru colectori sau instalaţii prefabricate. Pe lângă îndeplinirea cerinţelor normelor EN, acesta presupune şi un control anual al produsului, control realizat de fabricant, precum şi o verificare a produsului la fiecare 2 ani, când se alege la întâmplare un produs din seria fabricantului fără ca acesta să fie instiintat în prealabil. Testarea se poate realiza de institute de verificare independente, dar acreditate.

Certificatul nu se poate acorda decât împreună cu eticheta naţionafă deja existentă. In Germania, eticheta este „verificat conform DIN”.

  • Simbolul pentru „Verificat conform DIN”

Simbolul pentru „verificat conform DIN”. Acest simbol este acordat de Asaciaţia DIN CERT­CO. La aceasta se adaugă dovada randamentului colectorului, astfel încât alături de „Solar Keymark” să reprezinte o marcă de calitate pe care consumatorul se poate baza. Această marcă este aprobată în special de toate sindicatele în cauză.

  • indicatorul de calitate RAL pentru instalcriiiie solare

Din 2006 există şi acest indicator de calitate atât pentru instaiaţiiie fotovoltaice, cat şi pentru cele solare. Pentru instalatiile soiare, indicatorul RAL nu este valabil in ceea ce priveşte criteriile anterior mentionate. Din această cauză, asociaţiiie industriale sunt puternic împotriva acestui indicator. În ciuda acestui fapt, se prevede ca în viitor acesta să includă şi instalarea precum şi lucrările meşteşugăreşti de la faţa locului.

Lasă un răspuns




Enter Captcha Here :