Colectorii de concentrare depăşesc limiteie termice tehnice ale colectorului plat, deoarece prin mediu optic, oglinzi sau lentile, se multipfică radiaţia care cade pe elementul absorbant. Astfel, în funcţie de gradul de concentrare, se pot obtine temperaturi cuprinse între 80 şi 2,000°C. Cu toate acestea, nu se poate concentra decât radiaţia directă, astfel incat o mare cantitate de radiaţie difuză rămâne nefolosită în Europa Centrală. Instalarea colectorilor de concentrare se recomandă, aşadar, în special în ţările, respectiv regiunile cu o cantitate mare de radiaţie directă.

Cel mai simplu colector de concentrare este o oglindă fixă care, în functie de unghiul de incidenţă, concentrează mai rnuftă sau mai puţină radiaţie pentru elementul absorbant sau receiver (aşa este numit elementul absorbant în tehnica temperaturilor ridicate). Tri cazul colectorilor de concentrare se folosesc, aşa cum s-a mai spus în capitolul 2.4.3, oglinzi parabolice, aşa-numiţii reflectori CPC (vezi fig, 2.26 şi 2.29) sau partea din spate se reffectă în interiorul tubului de vid (fig. 2.27), Astfel, suprafaţa de captare este mai mare.

Factorul de concentrare al sistemului colectorului este decisiv in ceea ce priveşte atingerea unor temperaturi cu un randament acceptabil. Acesta este definit ca fiind proporţia dintre suprafeţa de deschidere (“suprafaţa de deschidere” a reflectoruiui) şi suprafaţa elementului absorbant. Colectorii trebuie să fie orientaţi către soare pentru ca receiver-ul să se afle în centrul reffectorui ui şi pentru a obţine, astfel, factori acceptabili de concentrare. Există sisteme simple şi duble, unde, în cazul celor din urmă, se atinge cel mai mare factor de concentrare şi temperaturi corespunzător de ridicate, de peste 800°C.

Pentru procesele de producere a căldurii şi a energiei eiectrice pe bază de radiaţii solare se folosesc înainte de toate oglinzi parabolice cu un receiver tubular montat în dreptul liniei focale. Aceste sisteme sunt, de obicei, nişte sisteme simple, in anii ’70 sau montat în SUA nenumărate astfel de sisteme pentru a aproviziona cu curent eiectric centrele agiomerate din California. Din motive economfce şi pentru a conserva aceste mecanisme, tehnologia a rămas aceeaşi până de curând, intrucat preţul energiei creşte, însă, într-un ritm alert, iar incertitudiniie alimentării cu resurse fosile devin tot mai cfare, multe ţări au demarat programe de finanţare pentru producerea de energie solară, iar interesul pentru colectoarele de concentrare se află din nou în creştere. Astfel, mai multe sisteme de acest fel se găsesc deja în Spania şi se află în stadiul de planificare, respectiv în construcţie în alte ţări.

Ca urmare a acestor decoperiri, a crescut şi interesul pentru aşa-numitele centrale helioterme cu turn, unde un câmp cu 2 oglinzi concentrează într-un singur punct radiaţia solară. Receiver-uf este montat undeva sus pe un turn şi trebuie să poată transforma în căldură temperaturi de pănă fa 1000°C şi chiar mai mari. Prin temperaturfle foarte ridicate, aceste centrale helioterme au un grad mai mare de eficienţă decât cele cu oglinzi parabolice. Deşi multe ţări sunt interesate de acest tip de tehnologie, aceasta se află mai muit în stadiu de cercetare. Până în momentul de faţă nu s-au construit decât câteva astfel de centrale, iar în Germania prima centrală de acest tip se află încă în stadiu de planificare.