Blog Classic

Our Latest Blog Posts
17
Jan

4.5. Modul de functionare a instalatiilor solare

Şi în ceea ce priveşte sistemul de recirculare a agentului termic din instalaţia solară, există mai multe variante conceptuale şi anume sisteme tip          low-flow, matched-fiow şi/sau drain-back. Denumirile indică faptui că fluxu specific al agentului termic este o caracteristică definitorie pe m2 din suprafaţa colectorului. 4.5.1 High-Flow Până acum câţiva ani, instalaţiile solare erau cunoscute sub denumirea de instalaţii „high-flow" (flux mai mare - curgere mai mare). Cercetările asupra reciculării…

Read more →
17
Jan

4.4 Instalații solare pentru încălzirea apei potabile și a încăperilor

Există în principiu două motive pentru care numărul instalațiilor solare combinate care, în afară de încălzirea apei menajere ajută și la încălzirea încăperilor: în primul rând se construiesc din ce în ce mai multe case cu un consum minim de energie sau case pasive, adică clădiri al căror necesar de energie este mic; aici se pot monta sisteme de încălzire care funcționează la temperaturi mici, cum ar fi încălzirea prin…

Read more →
17
Jan

4.3. Instalații solare pentru încălzirea apei menajere

Încălzirea apei menajere este, de departe, domeniul în care se montează cele mai multe instalații solare. 4.3.1 Sisteme de recirculare pe bază de diferență de densitate Întrucât apa caldă are o greutate specifică mai mică decât apa rece, atunci când se încălzește urcă în colector și sistemul de tuburi, ajungând la rezervor (care este montat mai sus), în timp ce pe partea cealaltă curge apa mai rece dinspre rezervor către…

Read more →
17
Jan

4.2. Instalatii solare pentru incalzirea bazinelor de inot

InstalatiiIe solare pentru încălzirea apei din bazinele de inot funcţionează de obicei pe baza unui sistem de  recirculare forţat, adică cu pompă şi sistem aferent de comandă şi reglare. În afară de aceasta, este vorba intotdeauna de sisteme nepresurizate sau care au o presiune redusă (presiune statică), deoarece bazinul de inot este un recipient deschis. Chiar şi la separarea circuitului solar de bazinul de înot prin montarea unui schimbător de…

Read more →
17
Jan

2.7. Noi tendinte

Deşi colectorii solari au beneficiat între timp de o tennologie imbunatăţită, a cărei calitate este foarte bună, dezvoltarea tehnică din acest domeniu nu este nici pe departe un capitol încheiat. Alături de domeniul industrial, institutele de cercetare lucrează ia imbunătăţirea gradului de eficientă a colectorilor, acest lucru fiind posibil de exemplu prin crearea unor invelişuri selective mai bune ale elementului absorbant cu o stabilitate de lungă durată, sau prin crearea…

Read more →
17
Jan

2.6. Durata de utilizare si amortizare energetica a colectorilor

Durata de utilizare Nu numai câştigul termic şi randamentul denotă calitatea unui colector, ci şi durata de utilizare. La ce bun cel mai eficient dintre colectori, dacă se strică după doar câţiva ani. Referitor la durata de utilizare, în DIN EN 12975 sunt descrise câteva testări care au înregistrat rezistenţa la temperatura de stagnare, la şocurile de temperatură (răcire bruscă a unui colector care poate avea loc de exemplu din…

Read more →
17
Jan

2.4.5. Colectorul de concentrare

Colectorii de concentrare depăşesc limiteie termice tehnice ale colectorului plat, deoarece prin mediu optic, oglinzi sau lentile, se multipfică radiaţia care cade pe elementul absorbant. Astfel, în funcţie de gradul de concentrare, se pot obtine temperaturi cuprinse între 80 şi 2,000°C. Cu toate acestea, nu se poate concentra decât radiaţia directă, astfel incat o mare cantitate de radiaţie difuză rămâne nefolosită în Europa Centrală. Instalarea colectorilor de concentrare se recomandă,…

Read more →
17
Jan

2.4.4. Colectorii cu aer

In timp ce la colectorii plaţi încălzirea aerului dintre elementul absorbant şi sticlă este privit mai degrabă ca un efect secundar din cauza pierderilor termice, colectorii cu aer folosesc energia solară pentru încălzirea aerului. Construcţia se aseamănă foarte mult cu cea a colectorului plat: elementul absorbant prin care trece aerul se află intr-o carcasă bine termoizolată cu înveliş din sticlă pe partea de sus. Materialele folosite sunt şi ele, in…

Read more →
17
Jan

2.4.3. Colectorii solari prevazuti cu tuburi vidate

O analiză mai exactă a pierderilor termice din cadrul colectorilor plați arată faptul că o bună parte din căldură se pierde prin convecție (mișcare a aerului) de la contactul elementului absorbant cu învelișul exterior (geam, margini). Astfel o parte din căldură ajunge prin transfer termic la geam și se pierde prin izolația termică. O metodă de reducere semnificativă a pierderilor termice este de a îndepărta din colector aerul ca agent…

Read more →
17
Jan

2.4.2. Colectorii plati

Majoritatea colectorilor de pe piaţa din ziua de azi fac parte din categoria „colectorilor plaţi". Aceştia constau dintr-un element absorbant din metal ce se află într-a carcasă „plată" bine termoizolată, prevăzută pe partea unde cad radiaţiile solare cu un înveliş transparent. Datorită medului de construcţie termoizolant, colectorii plaţi pot produce căldură chiar şi la temperaturi de 40 până la 60 K peste temperatura mediului înconjurător. Se folosesc cel mai des…

Read more →